Ce sunt emoțiile negative?
Ce facem cu ele?
Cum să le exprimăm în mod optim?
Sunt doar câteva dintre întrebările la care colega noastră, Emilia Bradea, Senior trainer și Consultant, ne ajutăm să răspundem în Pastila de adaptABILITATE de azi.
Script Video
Bine te-am găsit la o nouă ediție a Pastilei de adaptABLITATE.
În săptămânile anterioare colegele mele te-au ajutat să vezi conexiunea dintre gânduri și emoții, respectiv să găsești resursele interioare pentru a transforma gândurile și emoțiile în ceva benefic pentru tine.
Astăzi te invit să ne oprim puțin asupra emoțiilor negative. De cele mai multe ori ne dorim o stare de bine, crezând că asta înseamnă absența emoțiilor negative. Însă, calmul nu înseamnă absența furiei, ci doar limite bine stabilite. Curajul nu înseamnă absența fricii, ci înseamnă a ieși înafara zonei de confort ținând frica de mână. Fericirea nu înseamnă absența tristeții, ci înseamnă abilitatea de a vizita din nou și din nou motivele pentru care suntem recunoscători.
De cele mai multe ori vorbim despre beneficiile exprimării emoțiilor, însă aș vrea să îți atrag atenția acum asupra pericolului reprimării acestora. Fie că nu e momentul potrivit, fie că mi-e prea teamă de intensitatea propriilor emoții, sau „…oricum nimănui nu-i pasă de ceea ce simt”, toate aceste gânduri ne fac să băgăm emoțiile sub preș. Pe termen lung însă, asta poate să ducă la anxietate, la explozii necontrolate de furie sau tristețe și la… depresie. Toate aceste blocaje emoționale se localizează în timp și în corp, ducând la boli fizice.
Pentru că nu ne dorim niciunul dintre scenariile anterior menționate, te invit acum să pui în practică, nu doar să auzi două strategii de gestionare optimă a emoțiilor „negative”. Prima – să nu te identifici cu emoția și a doua – să găsești un spațiu în care poți exprima în siguranță emoția.
Vă invit să ne uităm la exemplul dat și de colegele mele anterior: nu am suficiente resurse pentru a finaliza proiectul. Resursele nu au ajuns la timp pentru că furnizorul a întârziat comanda. În momentul în care aflu această informație, emoția crește în intensitate și putem presupune că este furie. Pot spune: „Sunt furios/ ă” sau „Simt furie”. A doua variantă nu scade intensitatea furiei însă mă ajută să nu mă identific cu această emoție și să pot să accept mai ușor faptul că ea există. În același timp, îmi va fi mult mai ușor să gestionez ceva ce nu sunt eu. A doua strategie, exprimarea emoției, în această situație poate să fie găsirea unei încăperi, mai mici sau mai mari, în care nu mai e nimeni, astfel încât dialogul meu interior să se poată verbaliza. Un alt spațiu de siguranță poate să fie găsirea unei persoane care este dispusă să mă asculte și căreia pot să îi împărtășesc starea pe care o simt și situația prin care trec.
Indiferent pe care dintre aceste două strategii le vei aborda în această săptămână, îți recomand să reții ceea ce Susan David scrie în cartea ei Emotional Agility și anume: „negative” este doar o etichetă pe care o atașăm unei anumite categorii de emoții.
Fie că vorbim de emoții pozitive, sau de emoții negative, ele sunt doar o busolă care ne ajută să navigăm mai ușor, mai lin prin apele tulburi ale emoțiilor proprii și ale situațiilor cu care ne întâlnim.
Îți doresc o săptămână în care să fii împăcat/ ă cu emoțiile prin care treci și să găsești varianta optimă pentru a le gestiona. Ne revedem în curând!