Majoritatea românilor din ziua de azi am crescut cu acea convingere că pentru a avea o carieră de succes sau a dobândi un statut în ierarhia organizațională, e nevoie să depunem muncă asiduă.
- „Trebuie să muncești mult dacă vrei să fii luat în seamă”
- „Doar cei mai buni ajung în top”
- „Trebuie să demonstrezi că meriți”
Deși pe de o parte nocive, aceste convingeri vin la pachet cu beneficii: preocuparea continuă pentru creștere și dezvoltare personală, competitivitatea și nevoia de autodepășire. Adevărul este că mulți oamenii care au crescut cu aceste convingeri au și realizări mai mari decât cei cu o gândire fixă, care consideră că ceea ce fac acum, sau ceea ce au făcut deja până acum, este suficient.
Consecințele nocive ale acestor credințe – printre care stima de sine scăzută, fricile, autosabotarea sau sindromul impostorului – pot fi redresate cu ajutorul unor programe suport sau prin discuții 1 la 1 de consiliere, cu un specialist în dezvoltare personală.
Atunci când oamenii elimină blocajele care îi împiedică să își atingă adevăratul potențial, devin mult mai productivi, mai motivați și mai implicați în activitatea lor, se simt mai împuterniciți, interacționează mai ușor și sunt mai inovatori. În întreaga companie se simte un boost nou de energie, iar creșterea este mult accelerată. Acolo unde mentalitatea de creștere lipsește, activitatea organizațională stagnează sau chiar involuează.
- Ce înseamnă de fapt mentalitatea de creștere și de ce este importantă?
- De ce e nevoie ca atât compania cât și oamenii din echipe să aibă o astfel de mentalitate?
Mentalitatea de creștere (Growth Mindset) reprezintă o perspectivă fundamentală pentru dezvoltarea personală și profesională continuă. Pentru liderii din organizații, înțelegerea și promovarea conceptului de mentalitate de creștere poate fi cheia pentru succesul companiei și crearea unui mediu de lucru în care fiecare să se dezvolte și să își atingă potențialul maxim.
Ce NU este mentalitatea de creștere?
Iată trei erori comune în interpretarea ei:
- Mulți oameni o confundă cu flexibilitatea, cu ideea de a fi deschis la minte sau de a avea o atitudine pozitivă. Acestea reprezintă câteva caracteristici ale unei mentalități de creștere dar sunt insuficiente pentru a exprima cu adevărat întregul sens.
- Alții o confundă cu recunoașterea meritelor și recompensarea efortului depus. În acest context se acordă mai mult credit rezultatelor, dar nu și efortului depus pentru atingerea lor care nu întotdeauna este generator direct al rezultatelor.
- O altă eroare este să presupunem că atunci când adoptăm o mentalitate de creștere, lucrurile bune vor urma de la sine, ceea ce este fals. Declarațiile de misiune ale companiilor sunt lucruri minunate. Nu poți să te cerți cu valori înalte precum creșterea, împuternicirea și inovarea. Totuși, acestea nu înseamnă nimic pentru angajați dacă organizația nu implementează politici care să transforme aceste valori în realitate și să le facă tangibile.
Cum îți dai seama că în organizația ta există o mentalitate de creștere?
Până acum probabil că ți-ai dat seama: cu o floare nu se face primăvară. Dacă un singur om din organizație are o mentalitatea focalizată pe creștere, nu e suficient. Dacă de tine mai depind câțiva oameni sau dacă prin interacțiunile tale cu ei poți să le influențezi modul e a privi lucrurile, ești omul potrivit la locul potrivit!
Ai o echipă pe care o conduci? Pentru a vedea dacă stimulezi acest mod deschis de gândire, poți începe prin a răspunde la următoarele întrebări:
- Îmi încurajez echipa să își asume riscuri și să încerce lucruri noi?
- Încurajez asumarea responsabilității și învățarea din eșecuri sau obstacole întâmpinate?
- Promovez autonomia și încrederea în abilitățile și potențialul individual?
- Promovez colaborarea și schimbul de idei între colegi și cu alte departamente?
- Ofer, chiar și atunci când risc să „pierd” un om bun, creez oportunități de dezvoltare sau avansare profesională pe verticală sau orizontală?
- Modelez, prin exemplul propriu, acordarea de feedback constructiv și deschis între colegi?
- Este încurajată asumarea responsabilității și învățarea din eșecuri sau obstacole întâmpinate?
- Are acces echipa mea la programe de mentorat și coaching care să sprijine dezvoltarea lor?
- Am metode pentru a recompensa eforturile și rezultatele învățării și creșterii personale și profesionale?
- Este promovată autonomia și încrederea în abilitățile și potențialul individual?
- Avem în organizație o cultură de învățare și dezvoltare continuă?
- Se pun în practică, la nivel de organizație, politici care susțin și facilitează dezvoltarea personală și profesională?
Analizând răspunsurile la aceste întrebări, poți obține o imagine mai clară asupra prezenței unei mentalități de creștere în echipa ta. Dacă răspunsurile sunt în mare parte pozitive și organizația promovează în mod activ dezvoltarea și invoarea, atunci există o probabilitate ridicată ca o mentalitate de creștere să fie prezentă. Pe de altă parte, dacă răspunsurile indică o rezistență sau o lipsă de sprijin pentru dezvoltarea angajaților, este posibil să fie necesare eforturi suplimentare pentru a cultiva acest mod de gândire.
Persoanele cu mentalitate de creștere se preocupă mai puțin de aparențe, de a da impresia că „le știu pe toate” și depun mai mult efort în procesul de învățare.
Ce au în comun organizațiile care eșuează în a crea o mentalitate de creștere?
Această sintagmă, Growth mindset, specifică domeniului IT și organizațiilor care au îmbrățișat modul de lucru Agile, este adoptată extensiv în echipe din ce în ce mai diverse. Nu toate reușesc însă să transforme modul de gândire al membrilor echipei așa cum și-ar dori. Fie din prea puțină perseverență și mult optimism sau din prea mult entuziasm și prea puține structuri.
Iată câteva dintre capcanele în care cad companiile (și echipele) care introduc pentru prima data acest concept:
– provoacă echipele să seteze obiective mărețe dar nu creează un spațiu de învățare, chiar dacă un proiect nu își atinge obiectivele inițiale și ratează ținta.
– verbal, promovează colaborarea între departamente, dar obiectivele departamentale intră în competiție pentru resurse.
– susțin dezvoltarea fiecărei persoane, dar nu reușesc să ofere oportunități de dezvoltare și avansare.
– încurajează asumarea unor riscuri, dar pedepsesc echipa/persoana atunci când nu are succesul așteptat.
– promovează în mod constant valorile legate de mentalitatea de creștere, însă nu adoptă politici și practici organizaționale concrete care să o suțină.
Dacă simți că organizația ta mai are de lucru la a implementa și consolida mentalitatea de creștere, adu-ți aminte că te putem susține în a forma aceasta atitudine împreună, sau a forma acea persoană din echipa voastră, care susține auto-depășirea fiecăruia în parte.
Cum? Prin: