Potrivit cercetărilor realizate de Gartner, anul 2022 a înregistrat cel mai ridicat nivel de stres la angajați din istorie. Studiul efectuat de firma de analiză asupra a 3.500 de angajați a relevat că 58% se simt stresați, iar 48% sunt îngrijorați de munca lor. De asemenea, 41% lucrează în medie nouă ore suplimentare pe săptămână, fără a fi plătiți pentru aceste ore.  

Aceste cifre alarmante nu afectează doar productivitatea, ci au determinat și creșterea ratei de demisii, „Marea Demisionare”. În urma burnout-ului, 68% dintre angajați au declarat că sunt mai puțin predispuși să rămână în organizațiile lor. (Sursa: Gartner, 2022)  

Cine.. sau ce cauzează burnout-ul? 

La mijlocul lui 2023, echilibrul e departe de a fi atins în organizații. Burnout-ul poate avea multiple cauze, și provocările din ultimii ani nu au făcut decât să accentueze și să scoată la suprafață problemele existente deja.
Indiferent unde în organizație e presiunea mai mare și oamenii extenuați, efectul de undă face simțită prezența burnot-ului și a impactul său, la nivelul întregii organizații.  

Iată trei dintre cele mai frecvente probleme cheie la nivel organizațional, care pot să genereze stres excesiv și să ducă la burnout: 

  1. Suprasolicitarea: Tot mai multe organizații au blocate bugetele pentru noi angajări, echipele sunt tot mai copleșite de sarcini excesive și termene limită strânse, ceea ce duce la o creștere a nivelului de stres și la epuizare fizică și mentală. 
  2. Lipsa resurselor și a sprijinului adecvat: Digitalizarea aduce multe beneficii, dar perioadele de tranziție de la vechi la nou, lasă urme, iar companiile care nu oferă angajaților acces la resursele necesare și sprijinul adecvat în fața provocărilor pot contribui la creșterea stresului și la apariția burnout-ului. 
  3. Cultura organizațională toxică: Un mediu de lucru negativ, caracterizat de comportamente toxice, relații conflictuale și lipsa susținerii reciproce, poate fi un factor major care contribuie la burnout în organizații. 

Ce bine că am ieșit din Pandemie.. 

Pe Andreea Illes, Head of People Experience Europe Nokia, am avut plăcerea să o vedem recent, într-un master-class interactiv în care a prezentat strategii organizaționale centrate pe experiența pozitivă a oamenilor în organizații. A deschis sesiunea explicând de ce a devenit maparea experienței angajatului la fel de importantă ca maparea experienței clientului

Din 2020 încoace, suntem dintr-o criză în alta: 

  • Pandemia cu toate provocările ei emoționale  
  • Munca de acasă, apoi hibridă și flexibilă, integrarea noului echilibru viață personală și profesională și în cele din urmă revenirea în birou 
  • Digitalizarea accelerată și schimbările constante ale sistemelor de lucru 
  • Marea Demisionare și acum … marea reorganizare 
  • Situația socio-economică și politică, criza financiară care tot bate la ușa 

Toate aceste crize din mediul extern companiei, au impact direct asupra profitului companiei, asupra angajaților care simt presiunea rezultatelor sub semnul întrebări și a incertitudinii locului de muncă și, nu în ultimul rând, asupra liderilor din organizație care sunt prinși la mijloc între piață și echipele lor.  

Unele organizații au învățat din aceste crize repetate cât e de important să facă o normă din practici care susțin sănătatea fizică, mentală și emoțională a oamenilor lor. 

Dacă masa de ping-pong, masajul la birou sau exit interviews sunt câteva exemple care făceau parte din arsenalul unei organizații cu focus pe bunăstarea oamenilor și înainte de pandemie, ultimii ani au pus pe masă și mai pregnantă nevoia unor contexte care să permită discuții deschise și oneste.  

Stay-in interviews, focus-grupuri cu echipele, workshop-uri periodice de wellbeing, maparea momentelor critice din experiența de angajat, coaching sau consiliere individuală.. sunt doar câteva dintre rutinele adoptate de Nokia, Zitek, Emerson sau alte firme care, în ciuda provocărilor, păstrează o reputație de angajator de Top.  

Cultura organizațională anti-burnout 

Practicile zilnice din organizație sunt cele care vor genera stres sau rezultate. Pentru a preveni și gestiona burnout-ul în organizații, este crucial ca liderii din organizații să construiască un mediu de lucru sănătos și echilibrat prin stabilirea unor rutine potrivite și stabilirea unor bariere sănătoase.

Fă o radiografie a organizației tale și întreabă-te: 

a) Organizația ta pune accent pe siguranța psihologică?

  • Practicile din organizație recompensează prezentismul sau încurajăm echilibrul între viața personală și cea profesională?  
  • Facem acțiuni concrete în organizație prin care oamenii simt recunoaștere și apreciere pentru ceea ce fac? 
  • Există comunicare deschisă, se încurajează solicitarea și oferirea de sprijin? 

b) Cum are loc gestionarea volumului de muncă în organizația ta?

  • Cine are volumele cele mai mari de muncă?  
  • E un bottle-neck și o supra-încărcare acolo pentru că e omul ”cel mai bun”?  
  • Care sunt prioritățile din această perioadă? La ce ar trebui să renunțăm?  
  • Cine are nevoie acum de resurse? Cine mai poate aștepta?  

c) Cum este asigurată susținerea dezvoltării personale și profesionale în organizația ta?

  • În calitate de lider/manager , dacă mă aștept ca oamenii din organizație să fie cei mai buni, le ofer oportunități și acces la dezvoltare profesională?  
  • Avem alocat în organizație un buget anual pe care să îl oferim oamenilor să îl aloce pentru formare?  
  • Interacționează cu colegii din diferite departamente pentru a înțelege mai bine business-ul? 

d) Cum are loc implementarea politicilor de flexibilitate?

  • Există în organizație un program de lucru care poate acomoda nevoile de flexibilitate ale diferiților colegi?  
  • Încurajăm concedii de refacere, înainte de momentele de maximă încărcare?  
  • Avem programe de management al stresului și de promovare a echilibrului între viața personală și cea profesională?  

e) Cum este promovată în organizație sănătatea mentală?:

  • Avem în organizație programe suport pentru asigurarea sănătății mentale a angajaților? (exemplu:  consiliere sau sesiuni de mindfulness.)  
  • Este încurajată în organizație discutarea și căutarea ajutorului pentru problemele de sănătate mentală? 

Acționează constant, nu doar odată, de fațadă 

Burnout-ul pare a fi aici și să stea. Statisticile Best Jobs de la finalul lui 2022 nu sunt nici ele mai îmbucurătoare pentru Romania. Stresul datorat factorilor externi și extenuarea sunt o problemă semnificativă și în lumea profesională de la noi, având consecințe negative atât pentru angajați, cât și pentru organizații.  

Ca lider e important nu doar să înțelegi cauzele și să iei măsuri punctuale pentru a preveni și gestiona burnout-ul din organizația ta, ci să faci din asta un obicei de echipă. 

Cu toții ne dorim să avem un mediu de lucru care să ne facă să ne simțim împliniți profesional și personal. Astfel, este esențial ca atât angajații, cât și organizațiile să acționeze în colaborare pentru a aborda această problemă și pentru a crea un mediu de lucru care să promoveze bunăstarea și performanța sustenabilă. 

Cum poți contribui la creșterea durabilă a organizațiilor și la construirea unei societăți în care echilibrul între viața personală și cea profesională este valorizată și încurajată?  

Dacă vrei să susții echipele din organizația ta pentru a evita epuizarea profesională și pentru a crește angajamentul oamenilor, RoMarketing susține companiile de pe întreg teritoriul țării cu programe suport.  

Cum? Prin: 

 

%d blogeri au apreciat: